Vreau s-aprind o stea cu inima mea…Ce daca?

Eu nu cred ca Dinica ar fi vrut un spectacol penibil cu ocazia trecerii sale in nefiinta. Nu cred ca ar fi vrut ca abia azi sa asculte unii si altii piese ca “Vagabondul vietii mele” sau “Casuta noastra”. Sau sa exclame exaltati “Cum frate? Asta canta?”. Sunt sigur ca povestile despre carciumi si bodegi vor fii la mare cautare zilele astea si sunt sigur ca el nu ar fi vrut asta. Daca maine s-ar edita o carte despre viata lui, ar avea un capitol lung cat 3 sferturi din volum despre cat bea Dinica. Sau poate un documentar.

Daca noi ca natie am avea vreun talent recunoscut, ar fi acela de a balaci  orice valoare in noroi. Tone de maculatura, minute multe de emisie despre nimic. Nimic din legenda imensului Dinica. Doar barfe. Mii de kilometri de pelicula vorbesc. Scena nationalului, a teatrului de comedie, a teatrului Bulandra au fost martore. Noi ar trebui sa tacem.

Pentru mine a apus un vis. Visul de a lucra cu actorul Gheorghe Dinica. Sunt gelos si invidios pe cei care au reusit si cred ca am trait mai putin pentru ca nu am avut ocazia asta. Dar voi ramane cu lectiile de prezenta, de actorie din fiecare gest al frumosului Dinica.

Iar despre tara care-l plange…si Eminescu era doar un sifilitic, nu?

Cristian Bajora – regizor

  • Calendar

    • August 2020
      M T W T F S S
       12
      3456789
      10111213141516
      17181920212223
      24252627282930
      31  
  • Search