Din lecțiile importante ale vieții

Screenshot_2

Puțini sunt cei care știu că în urmă cu șase luni am ales să fac o schimbare radicală în legătură cu lucrurile pe care le simțeam, dar cărora nu le-am acordat prea mare atenție din lipsă de timp, de teamă, chiar și de neîncredere în propriile forțe. Având frământările acestea, am decis că e cazul să trec la fapte. M-am apucat de cărticica despre care deja știți, cu ușurință a urmat și a doua, iar acum nu-mi vine să cred că urmează altele. Am dat o atenție deosebită și blogului pe care am încercat să-l cresc puțin și am reușit. Când îmi spunea Răz că poți avea beneficii din asta, nu-l credeam nicio secundă. M-am înșelat și ce bine-mi pare! Mi-am mai răscolit o țâră prin suflet și-am dezgolit încă o dorință: aceea de a simți fiorii unei scene, de a-mi demonstra că pot să mă prezint în fața unor oameni cum ei nu se așteaptă, așa amatoare, fricoasă și speriată de găini, de muște, de câini și de curcani. Am optat pentru Teen Media Academy. De ce? Pentru că am avut acel feeling când le-am descoperit site-ul. Poate că cei care vor intra acum pe pagina lor vor spune că mai degrabă prețul m-a atras. Nu neg acest lucru, însă vă mărturisesc cu atâta sinceritate câtă poate încăpea în mine, că raportul preț-calitate este de nerefuzat și greu de atins la alte școli de profil. Au fost 24 de ședințe făcute ca la carte, de oameni profesioniști, profesori la UNATC sau absolvenți de facultăți în domeniu. Nu vreau să trec mai departe, fără să amintesc de Alex Vlad, un profesor excepțional, care s-a ocupat de grupa noastră cu un profesionalism cum rar îți este dat să întâlnești. Deasemenea, Cristian Bajora, regizor și fondator Teen Media Academy, ne-a urmărit, ajutat și susținut îndeaproape pe tot parcursul celor trei luni. Îmi vine să râd pentru că am avut niște proiecții imaginare în ceea ce-l privește și uite, mărturisesc aici, public, că nu-mi este frică de tine!!!!!  :-)))

(…)

Dacă aș spune că sunt altcineva acum, probabil că nu m-ați crede. Am vrut să mă „vindec” și-am reușit. Cum? Cu scris, citit, jucat și joacă.
Iar la final, mă înclin, Teen Media Academy! M-ai făcut un om mai mare (în gândire și-n suflet).

Articolul integral poate fi citit aici – http://alinam.ro/life/din-lectiile-importante-ale-vietii/

Mulțumim, Alina Șerban!

Advertisements

Greu de descris..

1936485_790325781072907_8830031778895617035_n

Photo credit: Liviu Voicu

Inca un vis implinit! Primul meu spectacol de teatru marca TeenMedia Academy – cursuri de actorie. Vreau sa-i multumesc lui Florin pentru ca si-a pus tot sufletul in acest spectacol si ne-a ajutat sa ne depasim fricile, blocajele si a scos ce era mai bun din noi toti. Multumesc colegilor mei alaturi de care am petrecut momente minunate si intregii echipe, profesorilor, lui Cristian,Vania care ne-au fost alaturi si de la care am invatat foarte multe lucruri.

A fost o seara extraordinara! Este greu de descris in cuvinte ce simti atunci cand esti pe scena si multumirile nu sunt suficiente pentru experienta pe care ne-ati oferit-o. Va imbratisez pe toti! Woman on top! 🙂

(Cristina Fota, scriitoare)

12341265_1078644565487626_4852752897583561440_n

Cu inima cât un purice…

alice

Nu am cuvinte sa descriu toate sentimentele care m-au cuprins aseară pe scena, e ceva de nedescris cum ți se umple inima de fericire, de mândrie pentru ca am reușit, pentru ca toți am reușit sa bucuram o sala întreaga cu toată dragostea și dăruirea noastră. E o SENZATIE inedita sa fii în lumina reflectoarelor și sa auzi râsetele și aplauzele familiei, rudelor cărora li se face inima cat un purice când vad ca tu urmezi și ard de nerăbdare sa te vadă. A fost o seara superba și 3 luni alături de niște oameni minunați și mai superbe. Va mulțumesc tuturor pentru ca ati făcut ca acest spectacol sa se întâmple și tuturor care au venit sa ma susțină în prima mea piesa de teatru. La mai multeeee!

(Alice Culiță, studentă)

alice2

Portrete de oameni deosebiți: Bogdan Stroe

Cine-a zis că actoria nu e cool? Că teatrul e perimat? Atunci ar trebui să-i cunoașteți pe toți acești tineri care fac lor acestei arte vechi în viețile lor moderne și agitate, pentru că se pare că îi împlinește. De exemplu, Bogdan (nume de scenă – puteți să îi ascultați creațiile muzicale aici: Redd) reușește să îmbine cu succes afacerile și pasiunile sale – teatrul, muzica electronică și sportul. Dar mai bine citiți-l voi!

Bogdan2

În ordine aleatorie, Noodles (de Niro), Ștefan Bănică, Jimmy, Rică Venturiano, Rick Blaine (Humphrey Bogart) sau Gardianul din Clokwork Orange, precum și altele – toate fiind personajele pe care am avut deosebitul prilej să le interpretez în diverse scene – eu, Bogdan Stroe, în decursul a aproape doi ani de când fac parte din echipa Teen Media Academy, încep prin a-mi exprima recunoștința față de această minunată echipă Teen Media, care mi-a oferit șansa și oportunitatea deosebită de a urca pentru prima oară pe o scenă, iar de atunci am tot continuat. Am 27 de ani, am studiat Relațiile Internaționale la ASE (în ciclul licență) și Masterul tot la ASE în Managementul Afacerilor. Nicio legătură cu teatrul :). În prezent reușesc să îmi împart timpul eficient, astfel încât să păstrez o balanță cât mai bună între muncă, pasiuni, hobby-uri și viața personală. Am un job destul de flexibil în suport IT și relații internaționale și diplomatice în cadrul unor proiecte internaționale de cooperare în sectorul ITC, am o firmă împreuna cu un amic, de 2 ani, prin care distribuim produse IT și în special de rețelistică, dar prestăm și servicii de recrutare personal specializat în industria Telecom pentru firme din străinatate. Toate după-amiezele și serile le rezerv prietenilor, familiei, precum și unei emisiuni săptămânale cu muzică electronică la un radio din Londra, UK, muzica electronică fiind o pasiune de foarte mult timp, eu fiind și DJ atunci când timpul îmi permite. Iubesc călătoriile, am călătorit mult și am de gând să o fac în continuare, iubesc și sportul, în special cele de iarnă, fiind snowboarder de aproape 8 ani. Dar, o însemnată parte a timpului meu liber o INVESTESC de aproape doi ani, în mod continuu, teatrului, prin intermediul Teen Media Academy.

De ce spun folosesc cuvântul “investesc” ? – simplu: pentru că am numai de câștigat. Mai întâi am să spun cum am ajuns aici după care o să iau pe rând toate câștigurile cumulate în cei aproape doi ani de când sunt aici, pentru că, în fond și la urma urmei, timpul liber vreau mereu să îl petrec cum trebuie și să câștig cât mai multe, să mă bucur de el, și nu să îl risipesc și să îl pierd aiurea.

Bogdan

Așadar, pasiunea mea pentru filme, seriale, teatru, care îmi ocupa mare parte din timpul liber acum aproape doi ani, m-a îndemnat în primul rând să ajung aici. Întotdeauna mi s-a parut ca actorul este singurul ce poate exprima ceea ce este cu adevărat omenesc – iubire, dragoste, bunăvoie, sentimente curate, emoții pure și adevărate, stări de bine, stări de rău, tragicul, comedia, amuzamentul, valorile, determinarea de sine, stăpânirea de sine, auto-motivarea, depășirea limitelor, iar lista poate continua – toate acestea le găsești la un actor. Și am stat să mă gândesc cât de multe din aceste lucruri lipsesc oamenilor în ziua de astăzi, care în loc sa gasească bucurie și fericire în lucruri mici, “neinsemnate”, se lasă absorbiți de toate problemele și grijile pe care societatea din ziua de astăzi le impune tuturor, iar noi practic uităm să fim oameni și ne uităm condiția noastră pură și valorile pentru care existăm pe acest Pământ, în detrimentul altora, fabricate și denaturate de societatea și lumea în care trăim. Actoria și teatrul în special, ca și muzica bună de altfel 🙂 sunt printre puținele lucruri care pot atinge subconștientul oamenilor, în speranța de a-i trezi cât de puțin, de a-i deconecta măcar pentru o clipă de la rutina zilnică și de a le transmite numai stări de bine, bunăvoie, umanitate și de a le transmite emoții, de pe scenă, de exemplu. În plus față de asta, mi-am dat seama ca în orice ai întreprinde în viața asta, e deosebit de important să știi să fii și actor, îți va mări șansele de reușită sau de a obține ceea ce vrei, în primul rând pentru că îți dezvoltă determinarea de sine, auto-motivarea, stăpânirea și controlul unor emoții, și nu în ultimul rând pentru că îți dă importanta șansă de a te (re)descoperi și de a-ți impune noi limite sau depăși pe cele actuale. Iar totul se întâmplă în primul rând pe plan personal, e ca și cum ai lua un lucru neterminat și ai lucra la el pentru a-i da o formă cât mai corectă și mai frumoasă. Iar asta îi va crește șansa de a fi mult mai bine remarcat apoi, nu ? 😛

Să continuăm. Totul a continuat cu invitația unei prietene la o piesă de teatru în vechea locație a teatrului În Culise, în Ștefan Mihăileanu, lângă liceul Xenopol. Țin minte și acum că a fost vorba despre “Scrisori către Rita”, o piesă care rulează și astăzi în stagiunea teatrului și se bucură de un succes continuu. Nu aveam nici un habar care era legătura dintre teatrul ÎnCulise și Teen Media Academy. Ba chiar nu știam deloc de existența Teen Media Academy. Însă, în ziua cu spectacolul am fost sincer surprins de atmosfera bună din Teatrul În Culise, un loc în care brusc mi-a trecut durerea de cap (aveam o durere de cap groaznică în ziua aceea), în care m-am simțit ca acasă, cu toate că era prima data când veneam acolo, un loc în care lumea se simțea bine și se bucura de un timp liber petrecut în mod deosebit, ceea ce m-a făcut să îmi dau seama că este unul dintre puținele astfel de locuri din București. Am observat o familie între cei ce lucrau acolo (actorii, regizorii, personalul), care socializau, salutau și primeau invitații cu bunăvoie, lucru care mi s-a parut nemaiîntalnit (cel puțin mie), cu alte cuvinte oricine trecea pragul teatrului În Culise era primit cu voie bună pentru a petrece momente frumoase cu familia de acolo. Aveam să descopăr puțin mai târziu că aceleași erau și sentimentele în cadrul cursurilor de actorie. La vremea respectivă nu mă ocupam cu așa de multe chestii, aveam un job și atât, în schimb mă confruntam cu o rutină destul de apăsătoare și cu o mare dorință de a descoperi mai multe la mine și de a începe să dau frâu pasiunilor. Așa că….direct Google: Cursuri de Actorie. Pur și simplu a fost ca o chemare, nu a fost ceva planificat cu mult timp în urmă. A fost doar ceva de moment. Instinctul de moment nu te înșală. Printre primele căutări – scoala de teatru TeenMedia Academy. După ce am comparat vreo trei oferte, am ajuns la concluzia că cel puțin pentru o primă experiență, cursurile de la Teen Media Academy mi se potrivesc cel mai bine. Aveau să se potrivească până în prezent 😀 sunt încă aici. Așa că a doua zi am completat formularul de înscriere și am fost să mă înscriu. Fără ezitare. Încă de la primul workshop am simțit o atmosferă prietenoasă și plină de voie bună. Avea să înceapă o nouă aventură, una dintre cele mai interesante din viața mea. Oameni frumoși, oameni buni, atît colegii cât și profesorii. Am observant în timp că workshopurile și cursurile de actorie îmi ofereau în permanență o stare de bine, o împlinire personală, un timp liber petrecut cum nu se putea mai bine. O activitate deosebită, care mi-a dat șansa sa urc pentru prima oară pe scenă. Emoții ca dracu, mai aveam și ditamai bucata de text de spus cap coadă la un moment dat, într-o scenă de Caragiale. În orice caz, până la prima reprezentație pe scenă (căci cursurile de actorie se finalizează printr-un spectacol pe scenă), am simțit în permanență că evoluez, pe plan personal, puțin câte puțin, cum devin mai încrezător în mine și în ceea ce pot, în deciziile și în gândirea mea, cum devin mai stăpân pe mine, cum mă controlez mai bine în fața publicului, cum devin mai sociabil și mai deschis către oameni, cum descopăr o lume nouă și cum îmi fac prieteni noi și deosebiți, de calitate și de lunga durată. Iar lucrurile astea continua în mod constant, ușor dar sigur, din ce în ce mai bine, atât timp cât faci parte din echipa actorilor de la Teen Media. Primul spectacol a decurs cum trebuie, m-am simțit mega-împlinit să văd cum mă aplaudă publicul și cum reușesc să le transmit voie bună. Un câștig non-material, dar spiritual ! Și asta continua cu fiecare modul în parte la care avansezi. Următorul spectacol va fi mai complicat, vei da mai mult de la tine, vei munci mai mult pe scenă, dar sentimentele vor fi și ele pe măsură. Și la fel se întâmplă cu fiecare spectacol ce urmează, pe care îl pregătești. Nu toți au mers până aici, unii s-au retras, însă cei ce au ajuns până aici, inclusiv eu, pot să spun că au intrat cu adevărat în inima familiei de la teatru. Suntem în primul rând un grup deosebit de prieteni, fiecare cu un profil și cu o poveste de viată foarte diferită, care cel mai probabil nu s-ar fi întâlnit în alte circumstanțe. Încă un lucru pentru care sunt recunoscător Teen Media Academy, acela de a-mi da șansa să cunosc oameni frumoși, curați, deosebiți, de a-mi face prieteni noi și de a petrece momente magice alaturi de ei (da, au fost multe momente de povestit nepoților și vor mai fi cu siguranță), iar alaturi de ei, de a transmite toata energia bună și călduroasă către public și către cei interesați să o primească.

Teatrul m-a învățat că îmi pot depăși limitele, că îmi pot gestiona mai bine unele aspecte din viața de zi cu zi, m-a învățat să fiu calm și stăpân pe deciziile mele, să mă automotivez și să nu îmi fie frică de nimic, și cel mai important, să mă descopăr, pentru că am început să fiu în stare să fac multe după ce m-am înscris la TeenMedia. Dar cel mai important, să simt o împlinire spirituală și să fiu om înainte de toate!

Bogdan1

Pe Bogdan îl puteți vedea în trei titluri de spectacol:

 JUST ABOUT LOVE

Duminică 28 Septembrie ora 19:00 AUDIȚIA (Imago Pub: Piața Națiunile Unite nr. 3-5)

Luni 29 Septembrie ora 19:30 SUPERMARKET LOVE (Teatrul Nottara – Sala Horia Lovinescu)

Portrete de oameni deosebiți: Ioana Vișan

Dragostea de teatru poate să se aprindă chiar dacă ești student, medic, avocat, corporatist sau designer. Asta facem noi, cei din cadrul Teen Media, facilităm întâlniri între actorie și oameni care au prea puțin timp ca să facă din asta o meserie. Dedicarea totală, prospețimea, și bucuria pe care le aduc la repetiții construiesc spectacole pe care ai vrea să le revezi, iar și iar. Să ascultăm și povestea Ioanei Vișan.

Ioana Visan

Ma numesc Ioana-Maria Visan, am 18 ani, sunt studenta la Universitatea Bucuresti la Istorie, iar atunci cand nu sunt la teatru sau la repetitii imi place sa-mi plimbi catelusa, sa citesc si sa mananc jeleuri. Ador sa ascult muzica, mi se pare ca toate ies mai bine pe muzica, inclusiv briosele si curatenia. Pentru iubitorii de punk/ rock le recomand din suflet Billy Talent, o trupa care mi-a ajuns la suflet. Iar pentru cei care prefera muzica mai “soft” le recomand Arctic Monkeys, Hurts si Panic At The Disco; iar pentru fete- Marina and the Diamonds. In ceea ce priveste filmele, sunt la zi cu toate filmele Disney si Pixar! Asadar, daca nu ati vazut inca “Flushed away”, “Open season”, “Finding nemo” si “Lilo si Stich” pai.. hai! Iar din categoria filmelor “serioase”, recomand “The great dictator”, “A beautiful mind”, “Star Wars”(episoadele 4,5,6), “Sweeny Todd”, “Finding Neverland” si “Pe aripile vantului”. Dupa cum am mentionat precedent, imi place sa citesc, indeajuns incat pot recomanda si cateva din cartile care mi-au marcat in oarecare masura adolescent. Voi incepe cu “De veghe in lanul de secara” de J.D. Salinger(momentan). Si lista continua cu “Lolita” de Vladimir Nabokov, “Arta conversatiei” de Ileana Vulpescu, “Franny si Zooey” de J.D. Salinger si “Pe aripile vantului” de Margaret Mitchel. Cat despre piese de teatru, voi preciza doar doua, “Mesterul Manole” de Lucian Blaga si “Iona” de Marin Sorescu. Pentru ca tot a venit vorba de teatru, voi relata(pe scurt) relatia mea cu teatrul si actoria. Imi amintesc ca primul spectacol pe care l-am vazut la fost “Titanic vals” la Nottara, in clasa a7 a, din care n-am inteles nimic, doar m-a amuzat, am ras mult, dar atat. Apoi, cand am intrat la liceu, mama s-a hotarat sa ma trimita la teatru, pentru a scapa(poate) de anumite complexe(legate de infatisare, greutate) pe care le aveam din cauza colegilor din scoala generala si de timiditatea absurda. In clasa a11 a mi-am dat seama ca teatrul ma face fericita, si ca asta imi doresc cel mai mult in viata, sa fiu fericita. La TeenMedia am ajuns(din pacate) ceva mai tarziu, la inceputul clasei a12 a, dar mai bine mai tarziu decat niciodata. A fost unul din cele mai bune lucruri care mi s-au intamplat, deoarece am cunoscut oameni foarte speciali si am invatat lucruri noi, care m-au ajutat, avand in vedere faptul ca imi doresc sa dau la UNATC. Aici este locul unde oameni diferiti, se intalnesc si reusesc sa faca ceva frumos deoarece au o pasiune comuna. In incheierea acestui monolog despre teatru, as vrea sa recomand cateva un spectacol, pe care eu personal l-as viziona intr-una: “Cand Isadora dansa” (TNB). Mi-a atras atentia in primul rand deoarece in distributie se afla actorul meu preferat si una din doamnele teatrului romanesc: Mihai Smarandache si Maia Morgenstern. In al doilea rand, spectacolul abordeaza o poveste adevarata, sensibila, putin trista, dar foarte frumoasa. Gata! Mai mult nu spun! 🙂

Ioana Visan3

Ioana Visan2

Pe Ioana o puteți admira Duminică, 28 Septembrie, de la ora 19:00 în spectacolul AUDIȚIA (intrare liberă – Piața Națiunile Unite nr. 3-5) sau Luni, 29 Septembrie, ora 19:30 în spectacolul SUPERMARKET LOVE (Sala Horia Lovinescu a Teatrului Nottara)

Portrete de oameni deosebiți: Ionuț Gurgu

Oameni furioși, bolnavi de viață, care-și doresc totul acum. Care n-au timp să doarmă sau să rostească lucruri comune. Astfel se transformă cei care ajung să se îndrăgostească de teatru. Să-l citim și pe Ionuț Gurgu – notează sincer și frumos despre întâlnirea sa cu actoria.

Ionut Gurgu1

Subsemnatul, Ionuț Gurgu, muntean de la poale de Bucegi, declar pe propria răspundere că sunt profund și irevocabil pasionat și îndrăgostit de teatru. Și film. Această pasiune a început cu mult timp în urmă, pe când împlineam 5 toamne ruginii. Parinții m-au dus pentru prima dată la cinema-ul cu două săli din Sinaia; rulaTarzan the ape man (1932). Pentru prichindelul de mine care ascultă povești la pick-up și urmărea teatru de păpuși în grădinița, ecranul imens alb, multitudinea de scaune înrânduite, oamenii care își căutau locurile în sală, toate acestea îmi păreau o altă lume. Eram atât de fascinat și așteptam cu atâta nerăbdare să văd ce va urma, încât “de ce”-urile ieșeau din gura mea la fiecare minut. Primul meu contact cu filmul, cu actorii, cum mi se spunea că se numesc oamenii pe care îi vedeam pe ecran, dar și primul coșmar, gorila aceea imensă, urâtă și rea….. și prima dată nu se uita, nu? De atunci am râs, plâns, trăit cu fiecare personaj văzut și am visat că pot fi și eu ca ei, că aș putea ajunge și eu vreodată actor. Și am început să văd aproape orice film îmi pica la și în mână (perioada filmelor la video), până când, în timpul liceului, ajung la Teatrul de comedie din București, la spectacolul “Jack și stăpânul său”. Să fiu atât de aproape de actori, să văd jocul lor, să simt trăirile lor pe scenă, a fost ca o nouă descoperire, diferită de nebunia filmelor, mult mai intensă și reală, mai umană. Atunci a început să se taseze și mai bine ideea de a deveni actor. Dar, drumul meu nu a coincis cu cel al celor dragi din jurul meu, frica, lipsa curajului împletite cu conjunctura anilor ’90, situația financiară, beția adolescentină prin libertatea sălbatica a acelei decade m-au împins către un drum cu alte domenii de activitate, alte facultăți și mastere, funcții și profesii, culminând acum cu ceea ce se numește consilier/consultant ăn relații europene. Eu consider că acest drum rătăcit (cu diverse suișuri și coborâșuri, cu treceri de la stil jungle, la dance, trance-house, la pop rock, cu genuri de cărți de citit diferite – așa m-am regăsit în personajul din “M-am hotărât să devin prost”, de Martin Page, cu un record personal de cele mai multe filme horror văzute, etc.), deviat de la dorința mea cea mai mare – actoria, m-a pregătit, mi-a adus experiența și curajul necesare de a urma cursurile de actorie la mai bine de 30 de ani de la primul meu contact cu filmul. Și nu îmi pare rău. Niciodată nu e prea târziu. Și mi-am dat seama că ce am găsit aici, în actorie, prin cursurile pe care le urmez de aproape 2 ani, este exact ceea ce mi-a lipsit pentru a mă simți împlinit, împăcat cu mine, liniștit. Făra să-ți dai seama pleci de aici schimbat, (dacă mai pleci), plin de viață, mai jucăuș, chiar dacă vii pentru fun, pentru dezvoltare personală, pentru pregătire la admiterea la o facultate în domeniu. Simplul fapt că ești pe o scenă, în fața unor oameni străini și te expui emoțional te face mai responsabil, mai atent, mai abil cu tot ce se întâmplă în jurul tău. Încărcătura emoțională, atunci când ești pe scenă, este atât de placută și imensă încât, pentru mine, nu se compara cu nimic altceva. Odată ce simți această plăcere, odată ce simți gustul, cu greu te poți opri. Și eu vreau mai mult. Mi-am găsit drumul. În sfârșit.

P.S. Mi-ar plăcea să joc în “Gaițele”, Alexandru Kiritescu; ador această comedie, cu tipologii de personaje care se regăsesc și în jurul nostru, cu eterna luptă dintre generații, cu ignoranța și superficialismul caracateristic și azi.

Ionut Gurgu

Pe Ionuț îl puteți admira pe scenă în cele trei spectacole aniversare:

Sâmbătă 27 Septembrie ora 15:00 JUST ABOUT LOVE (INTRARE LIBERĂ – Imago Pub: Piața Națiunile Unite nr. 3-5)

Duminică 28 Septembrie ora 19:00 AUDIȚIA (INTRARE LIBERĂ – Imago Pub: Piața Națiunile Unite nr. 3-5)

Luni 29 Septembrie ora 19:30 SUPERMARKET LOVE (Teatrul Nottara – Sala Horia Lovinescu)

Portrete de oameni deosebiți: Cora Corelor din lume

Dar cine sunt nebunii aceștia frumoși care nu pot sta liniștiți acasă și vin să urmeze cursuri de actorie? Cine se-ncumetă să petreacă ore în șir în sala de repetiții pentru acel unic momentul în care se simt inundați de emoție și adrenalină? Vă invităm să-i cunoașteți și să vedeți cât de diferiți sunt și cum se unesc toți prin această pasiune comună – teatrul!

Prima mărturie vine din partea Corei Manole.

Eu sunt Cora – dar voi puteti sa-mi spuneti Cora Corelor din Lume, dupa cum am fost poreclita de prietenii din copilarie pentru “vazduhismul” meu proverbial. Daca DEX-ul ar avea ilustratii, ati vedea poza mea in dreptul cuvantului “aerian”.

Cora2

De mica am fost fascinata de teatru. Mi-am petrecut copilaria improvizand monoloage poliglote in fata oglinzii si regizand episoade din Sailor Moon cu copiii din fata blocului. Cu toate acestea, zeii – sau un liber arbitru debusolat – s-au jucat cu zarurile si m-am trezit intr-o facultate unde nu-mi gaseam locul. Am lucrat, in ordine cronologica, la o firma de audit, la un call-center, la trei trusturi de presa si, in cele din urma, la o multinationala, bifand in paralel traducerea unui roman fantasy si subtitrari pentru mai multe posturi TV – destul cat sa-mi dau seama ca pot face fata oricarei provocari. Pe parcursul acestor avataruri profesionale m-am indragostit de Tori Amos si mi-am descoperit pasiunea pentru scris. Cele doua au mers mana in mana, pentru ca muzica ei, pe langa faptul ca mi-a oferit raspunsurile dupa care tanjeam “during my crazy 20’s”, m-a si inspirat creativ. Alte doua modele de inspiratie au fost Eugen Ionescu si Witold Gombrowicz, intrucat absurdismul lor m-a conectat la o lume a jocului, unde nu exista imposibilul sau granite intre real si ireal. De la ei am invatat ca arta poate fi un copil strengar si de neoprit, uneori capricios, alteori melancolic, dar totodata cat se poate de serios, chiar si atunci cand scoate limba la tine. Alti scriitori cu care am crescut si care mi-au pus comprese pe frunte in momentele de cumpana au fost Michael Cunningham, Jonathan Coe, Mircea Eliade, Milan Kundera, Mihail Sebatian, Isabel Allende si Sylvia Plath. Sunt pasionata de cinema si am si publicat recenzii de film intr-o vreme. Regizorii mei de suflet sunt Ingmar Bergman, Federico Fellini, Krzysztof Kieslowski, Woody Allen, Quentin Tarantino si Radu Jude. In topul actorilor preferati intra Liv Ullman, Geofrey Rush, Joaquin Phoenix, Kate Winslet, Cate Blanchett, Leonardo DiCaprio, Marcello Mastroiani, Jeremy Irons, Robin Williams, Marillon Cotillard, Robin Wright, Jane Fonda, James McAvoy, Andi Vasluianu si Anamaria Marinca.

Am inceput cursurile Teen Media acum un an. Facusem primii pasi in teatru pe parcursul unui curs anterior de teatru gestual, care mi-a oferit experiente de neuitat, dar la Teen Media am simtit ca-mi cresc aripi. De-a lungul acestui an, am cunoscut oameni faini, am legat prietenii trainice, m-am scuturat de tracul social si scenic deopotriva si am trait mai multe vieti.

La actorie ma atrage in special partea de studiu si creatie. Iti asumi un personaj care, la o prima lectura, poate parea unidimensional sau tezist, si te apuci “sa construiesti etajele”. Ii creezi o biografie care sa ti-l apropie. Pui in bagajul cu care el se plimba prin text visuri, temeri, iubiri si stihii. Dezgropi tot felul de nuante din gesturi sau propozitii simple, iar la sfarsit, ai un personaj cu carne, real si vibrant. Imi place la nebunie ideea de a ma arata in doua ipostaze complet diferite pe scena si incerc sa fiu convingatoare in ambele. Pentru spectacolele de la finalul primelor doua module am pregatit cate doua personaje diametral opuse. In “Toate-s vechi si noua toate”, am fost, pe rand, o fetita curioasa si o sotie frustrata. In “Occident express” – un doctorand fixist si o prostituata naiva. Imi place sa cred ca in fiecare dintre aceste personaje am gasit paradoxul, adica acele laturi ce nu se supun orizontului de asteptare legat de varsta sau de statutul lor civil si socio-profesional.

Cora1

Pe viitor, vreau sa continuu scoala de teatru TeenMedia pentru propria placere si evolutie. Sper ca voi avea prilejul sa interpretez personaje cat se poate de variate. Imi propun sa nu joc roluri prea asemanatoare cu mine si sa nu ma balacesc intr-o tipologie sau alta, pentru ca nu-i nicio provocare in a te juca pe tine insuti. Dar mai ales pentru ca TeenMedia este, pentru mine, acel loc special unde imi pot depasi limitele.

Pe Cora o puteți vedea pe scenă Luni, 29 Septembrie, de la ora 19:30, la Sala Horia Lovinescu a Teatrului Nottara, în spectacolul Supermarket Love.

  • Calendar

    • October 2017
      M T W T F S S
      « Sep    
       1
      2345678
      9101112131415
      16171819202122
      23242526272829
      3031  
  • Search